Ușa 1 · Știu ce am, vreau să încep terapia

Începe cu o evaluare orientativă.

Un test gratuit de depresie și anxietate (PHQ-9 și GAD-7) sau, pentru copii, un chestionar pentru părinți - cinci minute, întrebări standard despre cum te simți (sau despre copil). Rezultatul îl vezi imediat, aici. Apoi alegi: îți alegi singur terapeutul din lista de mai jos (unii oferă un apel de cunoaștere gratuit), sau ne spui preferințele și îți propunem noi unul în 24–48 h. Prima ședință, de regulă, în aceeași săptămână.

Dacă ești în pericol acum, nu completa testul - cere ajutor imediat.

Sună la 112, la DepreHUB 0374 456 420 (non-stop; adolescenți: 0374 461 461) sau la Telefonul Verde Antisuicid 0800 801 200 (gratuit, vineri-duminică, 19:00-07:00), ori mergi la urgențe. Clinica nu este un serviciu de urgență.

Pasul 1 din 5

Pentru cine cauți sprijin?

Așa știm ce scală să-ți arătăm și ce fel de terapeut să căutăm.

Pentru copii și adolescenți, chestionarul îl completează părintele, despre copil. Pentru adolescenții mai mari putem folosi și o scală completată de ei, la evaluare.

În ultimele două săptămâni, cât de des te-au deranjat următoarele?

Două scale scurte, folosite de clinici din toată lumea. Nu sunt un diagnostic - sunt prima măsurare, față de care vom compara progresul. Răspunde spontan.

Ce sunt PHQ-9 și GAD-7?

PHQ-9 are 9 întrebări despre dispoziție (somn, energie, interes, gânduri negre); scorul este între 0 și 27. GAD-7 are 7 întrebări despre îngrijorare și neliniște; scorul este între 0 și 21. Le folosesc medicii de familie și psihologii din Anglia, Olanda sau SUA la fiecare vizită, pentru că durează două minute și arată clar dacă o persoană se simte mai bine sau mai rău față de data trecută. Un scor mare nu înseamnă „boală”; înseamnă că merită să vorbim.

1. Interes sau plăcere scăzută în a face lucruri

2. Stare de deprimare, tristețe sau lipsă de speranță

3. Dificultăți în a adormi sau a dormi neîntrerupt - sau, dimpotrivă, somn prea mult

4. Senzație de oboseală sau lipsă de energie

5. Poftă de mâncare scăzută sau mâncat în exces

6. Părere proastă despre tine - sau sentimentul că ești un ratat ori că te-ai dezamăgit pe tine sau familia

7. Dificultăți de concentrare, de exemplu la citit sau la televizor

8. Mișcare sau vorbire atât de lentă încât alții ar fi putut observa - sau, dimpotrivă, agitație și neliniște, mai mult decât de obicei

9. Gânduri că ar fi mai bine să fii mort(ă) sau că ți-ai putea face rău în vreun fel

Ești important, iar ceea ce simți contează. Dacă te gândești să-ți faci rău sau ești în pericol, te rugăm sună acum la 112 sau la DepreHUB 0374 456 420 (non-stop). Telefonul Verde Antisuicid 0800 801 200 răspunde gratuit vineri, sâmbătă și duminică, între 19:00 și 07:00. Poți continua formularul - dacă îl trimiți, te contactăm în aceeași zi lucrătoare, până la ora 20 (în weekend, luni dimineață).

Și, tot în ultimele două săptămâni:

1. Senzație de nervozitate, anxietate sau tensiune

2. Incapacitatea de a opri sau de a controla îngrijorarea

3. Îngrijorare excesivă legată de diverse lucruri

4. Dificultate în a te relaxa

5. Neliniște atât de mare încât îți este greu să stai locului

6. Iritare sau enervare ușoară

7. Teamă că s-ar putea întâmpla ceva îngrozitor

Cât de des se întâmplă următoarele, în cazul copilului?

17 întrebări pentru părinte, despre copii și adolescenți de 4–17 ani. Nu este un diagnostic; ne arată dacă este nevoie de o evaluare completă sau putem porni direct terapia. Gândește-te la ultimele săptămâni.

Ce este PSC-17?

PSC-17 (Pediatric Symptom Checklist) este un chestionar scurt completat de părinte, folosit în cabinetele de pediatrie din lume ca prim filtru. Împarte întrebările în trei zone - emoțională (tristețe, frică), atenție (neliniște, concentrare) și comportament (conflicte, reguli) - și ne spune unde să ne uităm mai atent. Un scor peste prag nu este un diagnostic, ci semnalul că o evaluare completă ar fi utilă.

1. Este agitat(ă), nu poate sta locului

2. Se simte trist(ă), nefericit(ă)

3. Visează cu ochii deschiși prea mult

4. Refuză să împartă cu alții

5. Nu înțelege sentimentele celorlalți

6. Se simte fără speranță

7. Are dificultăți de concentrare

8. Se bate cu alți copii

9. Are o părere proastă despre sine

10. Dă vina pe alții pentru necazurile lui/ei

11. Pare să se distreze mai puțin

12. Nu ascultă de reguli

13. Se poartă ca și cum ar fi „mânat(ă) de un motor”

14. Îi tachinează / îi necăjește pe alții

15. Se îngrijorează mult

16. Ia lucruri care nu îi aparțin

17. Se lasă distras(ă) ușor

Cum este relația voastră acum?

16 întrebări despre satisfacția în cuplu. Răspunde doar pentru tine; partenerul/partenera poate completa separat. Nu este un diagnostic - este prima măsurare, față de care comparăm progresul.

Ce este CSI-16?

CSI-16 (Couples Satisfaction Index, Funk și Rogge, 2007) măsoară cât de mulțumit(ă) ești de relație. Scorul este între 0 și 81; sub 51,5 înseamnă, în studiul original, o nemulțumire semnificativă. Este folosit în terapia de cuplu ca măsurare la început și pe parcurs.

1. Ținând cont de toate, cât de fericit(ă) ești în relația ta?

2. În general, cât de des simți că lucrurile dintre tine și partenerul/partenera ta merg bine?

3. Relația noastră este puternică.

4. Relația cu partenerul/partenera mă face fericit(ă).

5. Am o relație caldă și confortabilă cu partenerul/partenera.

6. Chiar simt că facem echipă.

7. Cât de mult îți aduce relația cu partenerul/partenera?

8. Cât de bine îți răspunde partenerul/partenera la nevoi?

9. În ce măsură s-a ridicat relația la așteptările pe care le aveai la început?

10. În general, cât de mulțumit(ă) ești de relația ta?

Cum simți relația ta? Alege căsuța care ți se potrivește între cele două cuvinte.

11.

Interesantă
Plictisitoare

12.

Rea
Bună

13.

Împlinit(ă)
Secătuit(ă)

14.

Solidă
Fragilă

15.

Descurajantă
Plină de speranță

16.

Plăcută
Apăsătoare

O întrebare despre siguranță (nu intră în scor): în ultimul an, ți-a fost teamă de partenerul/partenera ta? Te-a lovit, împins sau amenințat ori te-a controlat (bani, telefon, cu cine te vezi)?

Consumul de alcool, în ultimul an

10 întrebări ale Organizației Mondiale a Sănătății, în versiunea românească oficială. Răspunde cât mai exact; rezultatul îl vezi doar tu până nu decizi să mergi mai departe. Nu este un diagnostic.

Ce înseamnă un „pahar”?

Un „pahar” (o unitate standard) conține 10 g de alcool. Ca reper: o halbă de bere ≈ 2 unități, un pahar de vin ≈ 2,5 unități, o cinzeacă de țuică ≈ 1,5 unități, o vodcă „mică” ≈ 2 unități, un coniac sau whisky „mic” ≈ 1,75 unități.

1. Cât de des consumați băuturi care conțin alcool?

2. Câte „pahare” consumați într-o zi obișnuită în care beți?

3. Cât de des consumați 6 sau mai multe „pahare” cu o singură ocazie?

4. În cursul ultimului an, cât de des v-ați dat seama că nu vă puteți opri din băut, odată ce ați început?

5. În cursul ultimului an, cât de des nu v-ați îndeplinit îndatoririle din cauza băuturii?

6. În cursul ultimului an, cât de des ați simțit nevoia de a bea dimineața, „ca să vă dregeți”, după consumarea unei cantități mari de alcool?

7. În cursul ultimului an, cât de des ați avut un sentiment de vinovăție sau remușcare după ce ați băut?

8. În cursul ultimului an, cât de des v-a fost imposibil să vă amintiți ce s-a întâmplat în seara trecută, fiindcă ați băut?

9. V-ați rănit sau a fost cineva rănit din cauza faptului că ați băut?

10. A fost vreodată o rudă, un prieten, un doctor sau cineva de la serviciu îngrijorat de faptul că beți și v-a sugerat să reduceți băutura?

Unde ești acum

Scorul de azi este linia de bază: dacă mergi mai departe, la 6–8 ședințe repetăm exact aceleași întrebări și vedem, cu cifre, cât s-a schimbat. Rezultatul este calculat în browserul tău și nu este stocat nicăieri până nu alegi să continui.

Nu întrerupe brusc consumul fără un medic. Când consumul este mare și zilnic, oprirea bruscă poate provoca sevraj periculos (tremor, agitație, convulsii). Vorbește întâi cu medicul de familie sau cu un medic psihiatru - el decide dacă este nevoie de sevraj asistat; noi lucrăm în paralel partea psihologică. Dacă apar confuzie, halucinații sau convulsii, sună la 112.
Siguranța ta este pe primul loc. Terapia de cuplu nu este potrivită când există teamă sau violență în relație - poate face lucrurile mai periculoase. Poți vorbi confidențial și gratuit, non-stop, la 0800 500 333 (linia pentru victimele violenței domestice). În pericol imediat, sună la 112. La noi poți începe cu o ședință individuală, doar pentru tine.
Ai bifat gânduri de a-ți face rău. Nu ești singur(ă) cu asta și nu trebuie să treci prin seara asta de unul singur. Ce poți face chiar acum: dacă ești în pericol, sună la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe; dacă vrei să vorbești cu cineva, sună la DepreHUB 0374 456 420 (non-stop) sau, vineri-duminică între 19:00 și 07:00, la Telefonul Verde Antisuicid 0800 801 200 (gratuit); spune-i unei persoane apropiate cum te simți și rămâi cu ea. Dacă trimiți formularul, un psiholog clinician te sună în aceeași zi lucrătoare, până la ora 20 (în weekend, luni dimineață) - dar clinica nu este un serviciu de urgență, așa că nu aștepta telefonul nostru dacă situația este gravă acum.

Vreau mai întâi o evaluare clinică

O ședință cu un psiholog clinician, raport scris, apoi terapia.

Ușa 2

Cum ți-ar fi cel mai bine?

Cu cât știm mai mult, cu atât propunerea este mai potrivită. Nimic nu este obligatoriu aici, în afară de format.

Format
Prefer ca terapeutul să fie
Intervale care îmi convin
Buget pe ședință

Psihoterapeuții în supervizare sunt psihoterapeuți atestați, cu formarea încheiată, care lucrează sub supervizarea unui psihoterapeut cu experiență - două perechi de ochi pe cazul tău, la un tarif accesibil. Terapeuții autonomi lucrează independent, fără supervizare, și primesc cazuri potrivite nivelului lor. Indiferent de preț, ne asigurăm că fiecare terapeut primește clienții în funcție de nivelul lui de competență: cazurile complexe merg la terapeuți cu experiență.

Cum te găsim?

Te sună coordonatorul clinic, în 24–48 h, cu propunerea de terapeut și primele intervale disponibile.

Fără plată acum. Prima ședință o programezi după ce vorbești cu coordonatorul.

Am primit cererea ta. Mulțumim.

Coordonatorul clinic te sună în 24–48 de ore (în zilele lucrătoare) cu propunerea de terapeut. Dacă ai bifat gânduri de a-ți face rău, te sunăm în aceeași zi lucrătoare, până la ora 20. Între timp, poți citi cum măsurăm progresul.

Înapoi la prima pagină

PHQ-9 și GAD-7: Spitzer, Kroenke, Williams și colab., Pfizer Inc.; libere de drepturi. PSC-17: Gardner, Murphy și colab., Massachusetts General Hospital; domeniu public. CSI-16: Funk și Rogge (2007), liber pentru uz clinic și de cercetare. AUDIT: Organizația Mondială a Sănătății (Babor și colab., 2001), versiunea românească de pe auditscreen.org. Traducerile sunt adaptate pentru claritate; scorurile respectă pragurile publicate. Instrumentele sunt de screening, nu de diagnostic.

Preț

Cum se formează prețul

Fiecare terapeut își stabilește tariful. Îl vezi pe profilul lui înainte să rezervi, iar acela e prețul final: fără abonament, fără taxă de înscriere, fără costuri ascunse.

Nivelul arată pregătirea, nu prețul. Terapeuții sunt în supervizare, autonomi sau cu experiență, după treapta din Colegiul Psihologilor. Ședința costă de la 150 lei, iar în listă poți căuta separat după nivel și după preț.

Un preț mai mic nu înseamnă o terapie mai slabă. Fiecare terapeut primește cazuri potrivite nivelului lui, iar la cei în supervizare cazul tău e văzut de patru ochi. Evoluția se măsoară la fel la toți.

Plătești la rezervare, cu cardul (sau prin transfer, dacă ședința e peste cel puțin o zi). Dacă anulezi cu cel puțin 24 de ore înainte, banii se întorc.

Dacă terapeutul potrivit e peste bugetul tău, bifează „tarif adaptat” la rezervare. Fiecare terapeut ține câteva ore pe săptămână la un preț mai mic. Nu îți cerem acte și nu îți cerem explicații.

Terapeuții clinicii

Găsește un terapeut

Folosește filtrele ca să vezi cine lucrează pe problema ta, în ce format și în ce oraș. Toți sunt atestați COPSI și au acceptat protocolul de măsurare al clinicii. Nu afișăm ani, ore și stele - iată de ce; ne asigurăm că fiecare terapeut primește clienții în funcție de nivelul lui de competență. Unii terapeuți îți oferă, mai întâi, un apel de cunoaștere gratuit de 15 minute (îl vezi pe profil) - ca să vezi dacă vă potriviți, înainte să plătești o ședință.

Disponibilitate

Cum ordonăm lista · nimeni nu plătește pentru poziție

Tariful nu trebuie să decidă cu cine lucrezi. Afișăm prețurile pe niveluri, ca să știi la ce te aștepți, dar dacă terapeutul potrivit pentru tine are un tarif peste posibilitățile tale, spune-ne: fiecare terapeut al clinicii păstrează câteva ore pe săptămână la tarif adaptat, stabilit de clinică împreună cu el. Nu îți cerem acte și nu îți cerem explicații - bifezi opțiunea la rezervare. Apelul de cunoaștere este gratuit, la terapeuții care îl oferă. Îl programezi din profil, vorbiți 15 minute, iar dacă simți că vă potriviți, continuați cu prima ședință. Cum funcționează alegerea. Poți să-ți alegi terapeutul de aici sau să ne lași pe noi: după scala de intrare, coordonatorul clinic îți propune, cu argumente, pe cel potrivit. În ambele cazuri terapeutul primește scorul tău de intrare, iar progresul se măsoară la fiecare ședință.
Alegi tu - dar nu pe ghicite

De ce nu vezi aici ani, ore și stele

Nici anii de experiență, nici „orele de terapie”, nici recenziile nu prezic dacă îți va fi mai bine. Afișăm ce contează: nivelul de competență și cazurile pe care le primește fiecare.

Experiența

Anii nu fac terapeutul mai bun

170 de terapeuți, 6.500 de clienți, 17 ani de urmărire: rezultatele nu s-au îmbunătățit cu experiența.

Autoevaluarea

„Rezolv orice” nu spune nimic

Rugați să se compare cu colegii, un sfert dintre terapeuți s-au plasat în primii 10% și niciunul sub medie.

Ce funcționează

Potrivirea după rezultate

Clienții îndrumați spre terapeuți după rezultatele lor măsurate s-au ameliorat semnificativ mai mult (d = 0,75). Asta face clinicianul pe Ușa 2, când îți recomandă doi terapeuți.

Preferința ta contează - de aceea poți alege singur și, la unii terapeuți, ai un apel gratuit de cunoaștere. Studiile citate, cu detalii: Psihoterapia nu e Tinder · întrebări frecvente.

Întrebări frecvente

Înainte să intri

Pot să-mi aleg singur terapeutul?

Da - asta este Ușa 1. Filtrezi după problemă, format, preț, disponibilitate, gen și vârstă, apoi, la terapeuții care îl oferă, ai un apel de cunoaștere gratuit de 15 minute. Dacă preferi să te ghideze un clinician, intră pe Ușa 2.

Ce înseamnă un psihoterapeut „în supervizare” și de ce e de multe ori mai accesibil?

Este un psihoterapeut atestat de Colegiul Psihologilor ca practicant sub supervizare: și-a încheiat formarea și lucrează cu un supervizor care îi vede cazurile, anonimizat. Două perechi de ochi pe cazul tău. Primește doar cazuri potrivite nivelului lui, iar tariful e de multe ori mai accesibil. Fiecare terapeut își stabilește tariful, de la 150 lei, și îl vezi pe profil.

Nu-mi permit tariful terapeutului care mi se potrivește. Ce fac?

Bifezi „Am nevoie de un tarif adaptat” la rezervare. Fiecare terapeut păstrează câteva ore pe săptămână la un tarif stabilit de clinică împreună cu el; nu îți cerem acte sau explicații, coordonatorul confirmă ora și tariful. Când orele adaptate ale unui terapeut sunt ocupate, îți propunem alt terapeut potrivit sau te punem pe lista pentru următoarea oră liberă.

Cât costă și cum plătesc?

Apelul de cunoaștere, unde terapeutul îl oferă, este gratuit; ședința este după nivelul terapeutului. Când rezervi o oră liberă din calendar, plătești la rezervare, cu cardul (sau prin transfer, dacă ședința este peste cel puțin o zi); ora este ținută 30 de minute până la plată. Când terapeutul confirmă personal programarea, primești detaliile de plată după confirmare. La anularea cu cel puțin 24 h înainte, banii se returnează. Toate tarifele sunt pe pagina de tarife.

Dacă nu se potrivește?

Spui, și schimbăm terapeutul, fără explicații lungi. Iar dacă la 6–8 ședințe cifrele nu se mișcă, propunem noi o schimbare - de plan, de abordare sau de terapeut.

De ce nu afișați ani de experiență, ore de terapie și recenzii?

Pentru că nu prezic rezultatul. Într-un studiu pe 170 de terapeuți și 6.500 de clienți urmăriți 17 ani, rezultatele nu s-au îmbunătățit cu experiența (Goldberg et al., 2016). Când 129 de terapeuți au fost rugați să se compare cu colegii, un sfert s-au plasat în primii 10% și niciunul sub medie (Walfish et al., 2012). Recenziile măsoară cât de plăcut a fost, nu dacă ți-a fost mai bine (Daskivich et al., 2018) - și ar fi nedrepte: terapeuții noștri lucrează și în afara clinicii, iar cineva intrat în echipă luna trecută ar apărea cu „10 ședințe”. În schimb, alocarea după rezultatele măsurate ale terapeutului ameliorează semnificativ mai mult (Constantino et al., JAMA Psychiatry 2021, d = 0,75), iar preferința ta contează pentru cât rămâi în terapie (Swift et al., 2018). De aceea afișăm nivelul de competență, cazurile pe care le primește fiecare și măsurăm progresul. Detalii și studiile: Psihoterapia nu e Tinder.

Testul este un diagnostic?

Nu. Este o orientare: îți arată dacă merită să ceri ajutor și pe ce ușă. Diagnosticul, dacă este nevoie de unul, se pune la evaluarea clinică.

Ce fac dacă este urgent?

Dacă te gândești să-ți faci rău sau ești în pericol, sună acum la 112 sau la DepreHUB 0374 456 420 (non-stop). Telefonul Verde Antisuicid 0800 801 200 răspunde gratuit vineri, sâmbătă și duminică, între 19:00 și 07:00. Clinica nu este un serviciu de urgență; dacă scala de intrare arată risc, te contactăm în aceeași zi lucrătoare, până la ora 20 (în weekend, luni dimineață).